Ne încerca cumva un sentiment de tristețe că trebuie să lăsăm Barcelona în spate și să ne continuăm traseul deja stabilit. Aveam fețele plouate și parcă nu voiam să plecăm din locul în care am fost primiți cu atâta drag.

Începusem să ne simțim ca acasă, acasă la domnu’ Puiu unde am fost cazați, iar Barcelona parcă era curtea din spatele casei așa de în largul nostru ne plimbam și ne distram pe străzile încărcate de artă și frumusețe.

Am refăcut bagajele, am luat hainele proaspăt spălate și uscate de pe sârmă, am pus deoparte echipamentul pe care l-am îmbrăcat doar în ultima secundă și ne-am îndesat cu grijă fiecare lucrușor în cutiile laterale ale motocicletei. Era la fel de cald ca în prima zi în care am ajuns în capitala catalană și încercam să ne pregătim sufletește de drumul necunoscut pe care ni-l indica gps-ul.

Următoarea destinație: una dintre cele mai mici țări din Europa – Andorra

Deși ne-am despărțit cu greu de Barcelona, abia am așteptat într-un fel să ajungem sus, în munții Pirinei, să ne mai răcorim puțin în văile înguste și în munții înalți ce formează tărișoara asta mică.

Aflată între Franța și Spania, Andorra are capitala la cea mai înaltă altitudine din Europa, la 1023 m peste nivelul mării.

Din Barcelona până în Andorra sunt aproximativ 200 de km pe care ne-am hotărât să ii facem pe calea mai lungă, prin munți și văi și nu pe cea scurtă, pe autostradă. Pentru mașină și motocicletă este un drum superb prin munții Pirinei, cu priveliști ce-ți taie respirația și știu că am mai repetat aceeași expresie în mai multe articole de-ale mele, însă chiar așa e. Îți taie respirația. Peisajul este incredibil. Îți vine să te oprești după fiecare curbă, să faci poze și să te minunezi de cât de frumoasă e lumea asta.

Așa ne-am tot oprit și noi pe marginea drumului, iar de câteva ori obligat forțat. Am făcut cunoștință nu doar cu drumurile și peisajele frumoase din Andorra ci și cu vreo două albine andorrane încăpățânate ce si-au făcut drum sub eșarfa mea și sub geaca mea, una înțepându-mă mai jos de gât, iar cealaltă în spate (farmecul călătoriilor pe motor :P). Să vezi atunci desfășurare de forțe și de ce e atât de bine să călătorești cu doi bărbați. Unul a sărit să-mi ia geaca, altul eșarfa, altul să scoată spray-ul calmant, altul să-mi țină tricoul. :)) Mda… parcă nici durerea nu a mai fost așa de mare. 😀

Ne-am continuat drumul spre capitala Andorra la Vella pe o șosea amețitoare ce șerpuia prin munți și îți arăta panorame superbe oriunde întorceai privirea. Am prins o ceață atât de deasă încât abia vedeam la 5 metri în fața noastră. Asta ne-a încetinit urcarea și ne-a făcut mai atenți, până ce am ajuns sus, deasupra ceții, pe șoseaua ce-și croia drumul într-un cadru natural spectaculos.

Primul orășel în care am nimerit era ticsit de magazine, hoteluri și oameni ce fugeau de colo-colo cu pungi de cumpărături în brațe. Taxele vamale și impozitul pe venit au fost anulate aici de prin anii ’50 așa că mulți spanioli și francezi vin până în Andorra pentru a-și face cumpărăturile, pentru că aici toate sunt mai ieftine. De la parfumuri, la țigări, la branduri celebre, Andorra e un paradis pentru împătimiții de cumpărături. Shopping și ski. Cam așa aș defini eu Andorra, căci pe lângă cei aprox. 85 000 de locuitori ai țării, ea e invadată anual de 10,2 milioane de turiști care practică cu conștiinciozitate una sau ambele activități principale: sportul de iarnă sau cumpărăturile.

Ca să ajungi în Andorra la Vella trebuie să treci prin Port d’Envalira, cu o superbitate de drum șerpuit până la 2 408 m altitudine.

 Capitala este înțesată de bănci, instituții financiare și magazine. Casele din piatră, străduțele înguste și labirintice ii dau un aer misterios, iar noi nimerisem exact în mijlocul unui festival de vară, cu muzică spaniolă, de corazon, în centrul frumos împodobit în spirit de distracție și sărbătoare.

Cazarea ne-am găsit-o relativ centrală și oricum nu conta pentru că toate străzile sunt împânzite de magazine de ai impresia că toată capitala e tot un centru și-o cumpărătură. Bineînțeles că nu aveam nimic rezervat dinainte și nici nu știam de festival, așa că norocul a dat peste noi să găsim o cameră liberă la un hotel de 3 stele, pentru că toate erau rezervate și ocupate. Camera a costat undeva la 70 de euro pentru 3 persoane, iar mic-dejunul 4 euro de persoană, după cum mi-au zis băieții, căci eu l-am sărit fără discuție cu o direcție clară în minte: shopping!

Andorra la Vella.

Bine de știut!

Andorra este singura țară din lume în care limba oficială e catalană.

40 de km ai de condus dintr-un capăt în celălalt al țării.

Deși Andorra nu face parte din Uniunea Europeană și nu este membră în multe organizații europene, moneda folosită este euro.

Andorra NU are aeroport și nici armată.

Pentru a ajunge aici trebuie să zbori pe unul dintre cele mai apropiate aeroporturi de Andorra: cel din Barcelona, Spania sau cel din Toulouse, Franța.

Datorită poziției sale deloc strategice, în Munții Pirinei, și din cauza lipsei de resurse naturale, Andorra nu a fost în război de aproape  

1 000 de ani.

Media de viață este de 81 de ani, ceea ce situează Andorra în topul celor 10 țări cu cea mai ridicată speranță de viață.

Andorra este una dintre cele mai sigure țări din lume, rata criminalității, a furturilor și a spargerilor de mașini este aproape de zero.

Andorra este un principat și singura țară din lume condusă de doi co-principi: președintele Franței și episcopul de Urgell.

Acum, după câte ți-am povestit și arătat din poze, cam cât de frumoasă crezi că e Andorra?

Alexandra

Sharing is caring ♥