Mi s-a spus de cel puțin 3 ori că temperatura acolo e de 26 de grade și să-mi iau mai degrabă pantaloni scurți decât haine groase, dar uitandu-mă la frigul și ploaia de afară am mai pus o bluză groasă și o pereche de blugi îngreunându-mi bagajul.

De cum am ieșit din aeroport am început să simt… era cald și savuros deși era trecut de 10 seara. M-a cuprins un sentiment plăcut că am reușit să fentez toamna rece și umedă de acasă și am început să zâmbesc larg.

Eram în Malaga la început de noiembrie…

      Vara asta a trecut parcă cu viteza luminii și ideea de a pleca în Andalucia a venit ca un cadou neașteptat. Aproape că nu mai aveam răbdare să răsară soarele și să văd: chiar poate fi vară în Europa, în Noiembrie?

  Am stat în Torre del Mar, undeva la vreo 30 de km de Malaga, o localitate situată pe coasta regiunii Andalucia, cu o plajă lungă de 4 km, numai bună pentru alergat.

      Am crezut că nu vor fi tare mulți cei care aleargă la ora 8 dimineața dar gândul mi-a zburat din minte văzând că pista de alergare era destul de folosită și nu știu de ce aveam impresia că eu eram printre cei întârziați. Așa deci, let’s run!

   Când spui Spania în primul rând te gândești la soare și nu la orice soare, ci la unul puternic, ce arde. Ei bine, acum era doar ceea ce trebuie. Nu ardea deloc, iar în jurul orei 11.00 dimineața erau deja peste 24 de grade. Ideal!

 Cred că temperatura plăcută de afară a fost doar primul semn că am intrat într-un altfel de ritm de viață. Unul plăcut. Nu mi-am dat seama la început ce era în neregulă (sau prea în regulă, de fapt) dar urma să realizez în scurt timp. Nimeni nu se grăbea nicăieri. Au ăștia un stil de viață pe care nu poți să nu îl invidiezi! E un fel de “la dolce vita” al italienilor, trăit “con amor” de spanioli.

   Am zâmbit gândindu-mă la cât de ușor am lăsat în spate orice urmă de stres de acasă și la cât de repede m-am adaptat la ritmul lor. Dacă e 11 dimineața atunci e vorba de terasă pe malul mării, de cafea și mic dejun … și uite-așa a fost un început de zi perfectă.

   Nu am avut niciun plan și abia am așteptat să descopăr micul orășel cu cea mai mare plajă din zonă. Am făcut asta pe bicicletă, cu aparatul foto la îndemână. Dacă mi-a plăcut?- e puțin spus. Să pedalezi în voie, cu adierile calde ale brizei marine din lateral și pescărușii jucăuși deasupra ta… In clipele alea nu-mi puteam dori nimic mai mult.

  Nu era genul de stațiune clasică unde să te lovești la tot pasul de turiști curioși, ci mai degrabă un orășel pescăresc care nu părea deloc deranjat de numărul mare de străini care trăiesc acolo.

    Unul dintre lucrurile pe care le-am observat la spanioli a fost că sunt extrem de toleranți și primitori. Toată lumea e zâmbitoare și parcă aici și-a făcut cuib pacea și liniștea lumii.

   Ador peștele și fructele de mare, iar când am intrat în micul port pescăresc automat m-am gândit că ăsta e și locul potrivit să încerci bucătăria unui sat de pescari.

    Torre del Mar: un orășel micuț, cochet, liniștit, cu o plajă superbă și o bucătărie de vis.

 

Am pornit spre Frigiliana după ce am dat o tură pe plajele mai ascunse de turismul comercial.

Am întrebat: Unde putem bea o cafea și să facem o pauză liniștită?

Am primit un răspuns scurt: Frigiliana.

Frigiliana este un orășel din provincia Malaga, situat la 70 de km est de Malaga și considerat a fi cel mai frumos sat din Spania, denumit “satul alb”. Adevărul e că atunci când am ajuns acolo am uitat complet de cafea și mă rodea curiozitatea de ce o să descopăr după fiecare colț al unui orășel absolut fermecator.

In Frigiliana ajungi de la aeroportul Costa del Sol din Malaga luând-o pe autostrada Mediteranei (Autovia del Mediterraneo) cu direcția Almeria.

Spania…te iubesc de la primele tale 24 de grade de când am aterizat…

Sharing is caring ♥